enneagramwing

Nivelurile de dezvoltare ale tipului 8

Niveluri de dezvoltare, tipul 8: cât timp forța e a ta

Rezultatul ți-a arătat una dintre cele trei stări. O stare înseamnă trei trepte din nouă, iar pe care dintre cele trei stai, de unde ai venit și încotro te muți, rezultatul nu spune. Aici sunt cele nouă trepte ale unui opt în ordine, cele două praguri dintre stări și întrebările cu care pragul se găsește pe tine. Pe toate nouă rămâi un opt: nu se schimbă tipul, ci ce faci cu forța ta.

01

Cele nouă niveluri

  1. Nivelul 1

    Forța dăruită fără socoteală

    Tipul 8 nu are aici nimic de păzit, iar forța pleacă acolo unde e nevoie de ea, fără socoteală și fără întoarcere. Acoperă oameni care nu îi datorează nimic și nu îi vor da nimic. Lângă el cel slab nu își ascunde slăbiciunea, fiindcă nu se folosește nimeni de ea. Semnul: ucenicul spune „nu știu cum se face” în fața lui fără să lase capul în jos.

  2. Nivelul 2

    Treaba proprie cu mâna proprie

    Forța se ține deja pe lângă sine. Un opt știe că își scoate treaba la capăt și nu așteaptă să i-o confirme cineva, așa că nu are nimic de dovedit. În sala de negocieri nu lămurește cine e aici mai mare: întrebarea nu se pune pentru el. Semnul: la o masă cu oameni noi nu află care e cel mai important dintre ei, și nici nu îl interesează.

  3. Nivelul 3

    Umărul sub povara comună

    Forța iese în față și ia asupra ei sarcina comună. Un opt se ridică primul fiindcă trebuie să se ridice cineva, și face în așa fel încât treaba să meargă, nu încât să fie urmărit el. Semnul: când șeful lipsește, echipa se uită la el, iar când șeful se întoarce, nu rămâne nicio urmă de conducere paralelă.

  4. Nivelul 4

    Apăsarea înaintea rugăminții

    Forța încetează să fie liberă. Unui opt i se pare că fără apăsarea lui nu se clintește nimic, și apasă pe treburi care ar fi mers și singure. De aici încolo nu se învoiește să aștepte nimic. Semnul: un „mă ocup” primit de la un coleg e urmat în aceeași zi de un „și?”.

  5. Nivelul 5

    Cuvântul propriu ca lege

    Forța trebuie văzută de ceilalți. Un opt se ține drept reazemul pe care se sprijină toți și cere să i se stea în spate: dreptatea altuia fără semnătura lui nu se pune la socoteală. Ședința nu începe fără el, și toți din încăpere știu de ce. Semnul: prețul dintr-o negociere nu e cel mai bun, e al lui, iar cealaltă parte îl primește ca să se termine.

  6. Nivelul 6

    Amenințarea ținând loc de argument

    Forța cere cedare și o obține prin frică. Un opt le face celorlalți ce n-ar îngădui față de sine: dă de înțeles ce se întâmplă cu cel care merge împotrivă și așteaptă să se retragă. Vorbește încet, nu strigă. Semnul: un furnizor care a întârziat aude despre contractul care s-ar putea încheia, într-o singură frază, la telefon.

  7. Nivelul 7

    Regulile date la o parte

    Forța nu mai cere nimic, se apără. Orice îngrădire e pentru un opt o provocare, și o rupe înainte de a se uita a cui e. Înțelegerile semnate de el însuși încetează să îl lege, și i-o spune celeilalte părți în față. Semnul: amenda de la parcare nu se plătește, se contestă, iar a doua nu se mai contestă, se rupe.

  8. Nivelul 8

    Avântul mai lat decât umerii

    Apărarea forței trece în miza pe invulnerabilitate. Un opt se apucă de ce nu îi stă în puteri, fiindcă gândul la o limită înseamnă predare, iar limită nu recunoaște. Avertismentele medicului și ale avocatului merg la grămadă cu atacurile. Semnul: somația de la bancă primește o scrisoare către director, iar avocatul care sfătuiește plata e dat afară.

  9. Nivelul 9

    Dărâmarea ca să nu se predea

    Forța se apără de predare în ultimul fel rămas: dărâmând. Un opt dărâmă ce nu s-a supus, și ce e al lui odată cu asta, înainte ca cineva să apuce să îl oprească. Sub lovitură cad ultimii care îl mai țineau, fiindcă a ține și a lua prizonier au devenit același lucru. Semnul: cheile firmei clădite de el ajung la lichidator înaintea oricui altcuiva.

02

Cum începe coborârea

  1. cu resurseMiezul se dă liber
    Primul prag: ce era liber devine obligatoriu
  2. fără avantajMiezul e cerut de la ceilalți
    Al doilea prag: teama devine adevăr
  3. în strânsoareMiezul e apărat dărâmând

Pragul dintre a treia și a patra treaptă trece printr-un singur simțământ: lucrurile nu mai merg de la sine. Cât timp un opt e cu resurse, forța se pune acolo unde fără ea nu se poate, iar restul se petrece fără el. Pe a patra treaptă vine senzația că fără apăsare nu se clintește nimic, iar apăsarea devine obligatorie: treaba care a trecut fără el nu e a lui. Primul pas peste prag nu se vede de afară: optul ia ce ar fi putut da, și din ziua aceea nu mai dă nimic.

Pragul dintre a șasea și a șaptea treaptă trece pe unde se împlinește bănuiala pe care un opt a purtat-o toată starea de mijloc: că oamenii sunt împotriva lui și îi vor răspunde cu aceeași monedă. Pe a șasea treaptă doar aștepta asta și o lua înainte cu amenințarea. Pe a șaptea nu mai e ce aștepta: cei pe care i-a speriat au întors spatele, iar el citește asta nu ca urmare, ci ca dovadă. Pentru starea aceasta se pierde fără întoarcere un lucru: nu mai e nimeni alături de bunăvoie. Au rămas cei supuși și cei plecați, iar aliatul care nu trebuie ținut nu se mai vede de aici.

03

Ce te aduce înapoi

  1. cu resurse
    A doua întoarcere: altceva decât ușurarea
  2. fără avantaj
    Prima întoarcere: fapta cu putință numai dincoace de prag
  3. în strânsoare

Din strânsoare înapoi la mijloc, un opt e adus de o faptă cu putință numai aici, fiindcă numai aici nu i-a mai rămas nicio îngrădire: să primească un „nu” al altuia în spatele căruia nu stă nicio forță. Nu să piardă, ci să se oprească înaintea cuvântului unui om pe care l-ar putea mătura. Pe a șaptea și a opta treaptă asta arată a înfrângere, și tocmai de aceea lucrează: îngrădirea primită de bunăvoie se dovedește întâia oară nu mâna altcuiva, ci propria lui hotărâre, iar de aici forța poate din nou să ceară ceva, nu doar să se apere.

Întoarcerea în starea cu resurse se deosebește de „s-a făcut mai ușor” prin faptul că mai ușor se face și pe a cincea treaptă, de ajuns să câștige. Semnul e altul: treburile merg fără apăsarea lui, iar asta nu îl micșorează. Optul dă o sarcină pe care ar fi scos-o la capăt mai bine ca oricine și nu verifică cum s-a descurcat celălalt. Cât timp asta costă efort, starea e cea de mijloc. Când nu mai costă, pragul e trecut.

04

Unde ești acum

  1. Liber sau fiindcă trebuie

  2. Dacă teama a devenit adevăr

  3. Unde te întorci după o săptămână bună și după una proastă

Rezultatul arată starea, nu treapta

Prima bifurcație, între starea cu resurse și cea fără avantaj. Când te apuci primul de o treabă, e fiindcă așa ai hotărât, sau fiindcă altfel nu s-ar clinti? Amintește-ți ultima treabă pe care ai dat-o și nu ai verificat-o: dacă a venit în minte pe loc, pragul e departe; dacă a trebuit căutată în memorie, l-ai trecut deja.

A doua, între fără avantaj și strânsoare. E lângă tine un om care stă de partea ta fără să îi fi dat vreodată de înțeles ce se întâmplă dacă nu stă? Dacă fiecare dintre cei rămași ori atârnă de tine, ori a întors deja spatele, bănuiala a devenit fapt, iar aceasta e altă stare.

A treia, despre centrul de greutate. După o săptămână în care totul a reușit, unde te întorci: la a da, sau la a lua mai mult? După o săptămână în care totul s-a rupt, apeși mai tare sau te retragi la ai tăi? Treapta pe care te întorci de ambele dăți este a ta.

05

Întrebări

Cât durează urcarea cu o treaptă?

Două răspunsuri cinstite. Treapta de acum se schimbă în zile: o discuție grea, un concediu, o pierdere te mută cu una, și o simți. Treapta obișnuită, la care te întorci, se schimbă în ani, fiindcă nu e o dispoziție, ci un fel de a te purta cu propria forță, la un opt exersat până la reflex. Nu număra zilele, ci locul în care ajungi după ele.

Un opt în strânsoare poate deveni alt tip?

Nu. În strânsoare un opt devine un opt de pe a șaptea, a opta sau a noua treaptă, nu un cinci și nu un șapte. Nicio treaptă nu schimbă mecanismul, schimbă doar ce se face cu el. Tipul e ce faci cu forța ta pe toate cele nouă trepte, iar pe cele trei de jos faci cu ea același lucru, doar că acum o aperi cu prețul a tot ce mai e.

Pe a cincea treaptă unui opt îi iese totul. La ce i-ar folosi mai sus?

Fiindcă pe a cincea iese doar ce stă el în spate. Tot ce ar fi putut merge fără el ori nu merge, ori merge cu apăsarea lui și îl costă puteri care de afară nu se văd. Mai sus forța scapă de obligația de a fi de față peste tot: treburile merg, iar optul se cheltuiește pe ce chiar nu se poate fără el. Nu e vorba de bunătate, ci de consum.

Se poate sta pe a doua treaptă acasă și pe a șasea la lucru?

Se poate sta, dar treapta obișnuită rămâne una. Împrejurările te mută cu una sau două trepte, iar un loc de muncă în care trebuie ținută apărarea te mută în jos aproape zilnic. Centrul de greutate se verifică însă după locul în care te întorci când apăsarea lipsește: dacă acasă dai și la lucru ameninți, întreabă-te unde ajungi în prima zi liberă.

Starea de pe rezultat e o treaptă?

Nu, starea înseamnă trei trepte. Testul numără care dintre cele trei stări atârnă mai greu la tine azi, iar treapta din interiorul stării nu se deosebește după chestionar: între a patra și a șasea nu sunt alte răspunsuri, ci altă tărie a acelorași răspunsuri. Treapta se găsește după pragurile descrise aici: după ce cere forța de la ceilalți și ce apără.

Încotro mergi mai departe

Acesta este locul în ordinea generală. Dă testul, și ordinea se strânge după tine.

  1. 01Provocatorulcine ești
  2. 028w78w9nuanța ta
  3. 03în ce stare ești acumîn ce stare ești acumAici eștiPagina se scrie

Află-ți tipul, aripa și nivelul

108 afirmații, rezultatul pe loc

Află-ți tipul, aripa și nivelul