Centrul emoțional în eneagramă: rușinea, nu lacrimile

Ce au cei trei în atenție este imaginea: cum sunt văzuți, cât valorează în ochii altora. Lumea o întâmpină cu simțirea: înaintea faptului și a planului vine acordarea la dispoziție, a lor și a celorlalți, și la cum arată totul. De aici legătura cu trecutul: imaginea se adună din ce a fost deja văzut.

Emoția pe care o împart este rușinea, iar a nu se descurca cu ea din pornire nu înseamnă a se rușina mereu. Rușinea este aici întrebarea despre propria valoare, niciodată închisă de tot, și fiecare o închide în felul lui. Unul scoate simțirea afară cu prisos și își face valoarea din a fi de trebuință. Altul o deconectează și pune în locul ei rezultatul. Al treilea o ține înăuntru și își face valoarea din a nu fi ca ceilalți. Niciunul nu o lasă să vină și să treacă. Asupra numelui școlile se despart: la Riso și Hudson este rușine, la alți autori tristețe.

Dinăuntru, centrul acesta rezolvă întrebarea „cine sunt” prin răsunet, nu prin hotar și nu prin înțelegere. Centrul instinctiv știe unde stă și de imagine nu se ocupă; cel emoțional nu este sigur de valoarea lui până nu i-o întărește cineva. Centrul mental își caută sprijinul în ce se poate prevedea; cel emoțional în faptul de a fi fost văzut.

Îi desparte o singură axă: încotro merge simțirea. Nu temperamentul, nu sociabilitatea, nu câtă emoție se vede din afară: un tip 2 reținut și un tip 4 expansiv sunt la fel de obișnuiți ca perechea inversă. La tipul 2 simțirea merge spre ceilalți. La tipul 4 înăuntru, spre sine. La tipul 3 nicăieri: este deconectată înainte să apuce o direcție, iar locul ei îl ia treaba. Orice altă deosebire aparentă vine din aceasta.

Câte o întrebare pentru fiecare pereche. Tipul 2 sau tipul 3: când ești lăudat, ce cântărește mai mult, că ești iubit sau că ai fost recunoscut? Prima este simțirea care iese, a doua este rezultatul pus în locul simțirii. Tipul 3 sau tipul 4: când îți este greu, te arunci în muncă sau în trăirea însăși? Tipul 3 în muncă, tipul 4 în trăire. Tipul 4 sau tipul 2: în clipa grea, aștepți să fii înțeles sau te duci tu să ajuți? Tipul 4 așteaptă să fie văzut, tipul 2 pornește primul.

Greșeala obișnuită îl privește pe tipul 3: trece drept tip instinctiv sau mental, fiindcă simțirea deconectată seamănă din afară cu eficiența și cu socoteala. Deosebirea: tipul instinctiv se mișcă fiindcă i-a fost atins hotarul, tipul mental socotește fiindcă își caută un sprijin, iar tipul 3 lucrează pentru ca rezultatul să îi întărească valoarea. Ia publicul de acolo, și tipul 8 merge mai departe, tipul 5 merge mai departe, iar tipului 3 îi vine greu să înțeleagă pentru ce.